Noi mergem prin frig, sunt minus 15 grade dar lui îi place afară - mie mai puțin.
„Îți amintești cum a început? Îți dau un indiciu! Era septembrie - 11 septembrie.”
„Cum aș putea să uit?” Această replica fiind acompaniata de un zâmbet.Atunci El îi cuprinde chipul în palmele parțial înghețate, privirile complice se intersectează și o mușcă de buză.
„Erai la o petrecere... iar eu te-am invitat în G*****. M-ai refuzat. Urât din partea ta! Ntz, ntz! ”
„Știi doar că nu era o simplă petrecere! Era ziua „soră-mii”... Nu puteam să plec așa, în toiul petrecerii...”
„Știu, știu... Mă bucur că ai sunat înapoi... eram chiar dezamăgit de refuzul tau!”
„Vai, săracul de tine! Vin la mama să te iubească!”
În ciuda frigului de afară am reușit să-l strâng tare în brațe, așa cum ne place amândurora.
„Ar fi frumos însă să nu uiți ce ai făcut între timp... Relația aia a ta... m-a îndepartat...”
„Nu vreau să dau vina pe tine dar am crezut că nu am șanse, așa că am cedat și am făcut limonadă din lămâile pe care le-am primit!”
„Noroc că s-a prins până la urmă că nu mergea relația.. altfel nu știu ce s-ar fi întâmplat! ”
„Șhhht! Nici nu vreau să mă gândesc! Ai face bine să nu te mai gândești nici tu... nu face bine relației! Apreciază ce ai, așa cum fac și eu de altfel!”
Datorita frigului mâinile lui erau reci, poate chiar și buzele însă mie mi se păreau calde, la fel ca la primul nostru sărut!
„Te iubesc și își mulțumesc că mi-ai dat o a doua șansă!”
„Și eu te iubesc!”
Nota informativă: Pentru a lămuri cititorii mei... Întâmplările astea nu-s reale și nici nu vor fi vreodata oricât mi-aș dori eu asta!
